Atentie, pazea, sunt la tot pasul!

Weekend-ul acesta am facut o mica plimbare pe litoralul romanesc, ca o ultima vizita pe anul asta la maretia sa Marea Neagra. Toate bune si frumoase pana in momentul in care, ca tot omul, am iesit si eu la cumparaturi…Ce m-am gandit eu, o haina, o amintire, una alta…Dar mi-a fost dat sa observ cu stupoare ca ne cocalarim pe zi ce trece…Pe unde intorceam ochii dadeam de tricouri roz, mulate si transparente, daca se poate si cu “De Puta Madre” pe ele, ochelari de soare cu cat mai multe zorzoane pe ei, diamante (de plastic bineinteles) si cu cat mai multe sigle de firme creatoare de moda pe ei. Sa fim seriosi stimati ascultatori de “Leii grei” si “Moare piranda in vila cu 10 turnulete”, nu cumparati voi ochelari de soare DG cu 15 lei din Costinesti…stiu, e trist dar adevarat. Treziti-va oameni buni…ne ducem de rapa…Cum e posibil ca intr-o statiune destul de marisoara cum e Costinestiul sa nu gasesti si tu o haina ca oamenii, pentru un om care e total impotriva cocalarizarii poporului asta si asa destul de greu incercat…Hai sa renuntam la curele roz cu Dolce and Banana pe ele (la masculii feroce ma refer), sa nu mai mergem cu tricourile ridicate peste burta sa vada lumea mararul expus pentru ochii lumii (care este) si sa renuntam la a cumpara BMW-uri la mana a 15-a, din care urla “fara numar fara numar” doar ca sa prindem si noi o “bucatica”…daca tot veni vorba, poate reusiti sa aplicati si voi “fara numar” la niste carti pe care sa le cititi (evitati pachetul cu 54 de carti, incercati-le pe alea cu pagini).

Sper ca tu, ascultatorul de manele care citesti randurile astea, sa poti sa gandesti macar 2 minute la ce-am scris eu aici, sa iti dai seama cat esti de penibil, si sa reflectezi (lasa-mi comment daca nu stii ce e aia, si iti explic cu cea mai mare placere)…

Hai cu aspiratorul, poate scapam de ei!

Published in: on septembrie 1, 2008 at 6:43 pm  Comentarii (3)  

Muzica si dragostea

M-am gandit sa scriu un articol despre cele doua lucruri care imi guverneaza viata. Muzica si dragostea. Pe de o parte avem muzica, privita in diferite moduri de diferiti oameni, si pe de o parte dragostea ce difera si ea de la un individ la altul. Dar ce uneste cele doua entitati? Pentru muzica exista teorie si scoli speciale unde se studiaza, dar pentru dragoste nu exista, ceea ce face totul atat de frumos. Atunci de ce se atrag? Pentru ca ambele reprezinta stari de spirit, moduri de viata. Cand ascultam o melodie care ne place, nu o ascultam cu partitura in fata, o ascultam cu inima…cum spunea cineva foarte drag mie, melodia iti curge prin vene. Asemenea si dragostea…o simti pur si simplu, nu o citesti in carti si nici nu inveti nicaieri despre ea. Ati patit vreodata sa ascultati o melodie si sa incepeti sa dezvoltati sentimente din ce in ce mai puternice pentru o anumita persoana care se leaga in moduri diverse de melodia respectiva? Eu am patit-o…e frumos…cand ti-e dor de cineva sa apesi play si sunetele sa se transforme in amintiri si in imagini si sentimente, sa retraiesti din nou momentele frumoase dupa care tanjesti.

Muzica provine din dragoste, si dragostea traieste cu muzica. Auditie placuta!

Published in: on septembrie 1, 2008 at 6:27 pm  Comentarii (3)  

Inca in Romania

Stiu…am o problema cu asta. Si pe blogul vechi am acordat atentie sporita acestei chestiuni, dar acum revin cu o noua abordare. NU! Nu una pozitiva, nu va impacientati, una negativa, doar ca intarita de alte exemple. Cu ce sa incep? Pai sa vedem…Se facea ca eram acum vreo 2 saptamani la un depozit de mobila, dadeam comanda pentru un dormitor si o bucatarie. Am dat dimensiuni, culori si materiale, si am asteptat confirmarea pretului. Dupa ce am aflat pretul, am fost si am platit un avans 50%, pentru ca asa era procedura, avans constand in cateva milioane bune. Promisiunea lor a fost ca toata mobila va fi gata sambata (23 august). Ce sa vedeti…sambata cand sa vina mobila, lipsea patul din setul dormitorului. Bineinteles ca l-am intrebat pe seful de acolo ce s-a intamplat si ca tot romanul a dat vina pe “aia de la fabrica”…Ceea ce e destul de ciudat e ca s-a scuzat de doua ori cu doua motive diferite: unul ca nu au primit cei de la fabrica indeajuns material si pentru pat, si a doua ca nu au vazut oamenii de acolo patul pe schita (na…era greu sa intorci foaia sa vezi daca mai e ceva si pe spate). Am inteles…oameni suntem si gresim…dar inca nu s-a terminat. Ne-a promis ca ni-l aduce luni…da de unde…luni ne suna si ne zice ca nu e gata inca…iar nu au primit aia material, ni-l aduce marti. Ieri intr-adevar au venit cu patul…fara vreo 2 suruburi si fara manerul de la sertar…tipic romanesc nu? Astazi astept sa vina sa mi le aduca…sper sa nu astept degeaba. O sa inchei tot cu o problema tipic romaneasca. Administratia publica; vad ieri cand am iesit afara pe usa de la scara blocului un mare afis: “Administratia blocului 33 va informeaza ca primaria a accepat cererea noastra pentru un gard metalic de 181 de metri liniari, si pentru toaletarea copacilor”. Frumos nu? Doar ca noi am cerut parcari…

Va las pe voi sa decideti daca e bine sau nu in Romania. Stiu…am o problema cu asta.

Published in: on august 27, 2008 at 9:46 am  Comentariu (1)  

Welcome…I’ve been expecting you

Bun venit dragii mei cititori. Daca cititi in continuare inseamna ca ati reusit sa treceti peste primele 4 cuvinte si va intereseaza ce scrie nebunul. Blogul asta e pentru voi, cei care nu se opresc la a citi primele cuvinte dintr-un articol, dintr-o carte…Blogul suna a la Cristoiu, desi nu asta e intentia. Blogul va suna a la mine, si va contine ceea ce cred eu ca este indeajuns de potrivit pentru a fi citit cu placere de oamenii interesati de o abardare personala a lucrurilor ce ne inconjoara si ne sufoca uneori. Bun venit inca odata, see you soon.

Published in: on august 26, 2008 at 6:00 am  Comentariu (1)  
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.